O mie nouă sute şaptezeci şi cinci

Sentimente neatinse vii şi azi 

Te răscolesc din trecut 

Când recitind o carte veche 

Îi vezi ochii tremurând 

Printre rânduri. 

Îţi deschizi mintea la noi amintiri 

Încărcându-te şi cu cele vechi 

Pagina o mie nouă sute şaptezeci şi cinci a cărţii 

Nu a fost atinsă 

Nici până în prezent. 

Ajungi acolo, cu mâna nesigură 

Şi subliniezi timid un rând 

Sau două, sau trei

Ce îţi descriu destinul 

Pe care nu l-ai ascultat. 

Pagina o mie nouă sute şaptezeci şi cinci ţi-ar fi adus multe. 

Multe bucurii, multe dezamăgiri 

Dacă nu ai fi ales să o ocoleşti elegant 

Ca pe o ploaie de vară 

Cu o umbrelă colorată. 

Ca ploaia din acea vară a lui 

O mie nouă sute şaptezeci şi cinci.