7.

E 7 seara. Încă sorb cu poftă din cafeaua cu scorţişoară preparată acum 3 ore. Mâine se anunţă din nou o zi grea cu multe sentimente contradictorii. Azi am renunţat la tot pentru o cană cu ceai verde cu iasomie. M-a calmat. M-a determinat să meditez. Ce am de gând să fac cu tot haosul actual? Să îl aranjez sau pur şi simplu să îl las să se întâmple? Să râd şi să trăiesc clipa sau să mă gândesc la viitor? Gânduri alambicate îmi străpung din nou mintea şi o ţin ocupată. Ceva se întâmplă. Sau se va întâmpla. E 7:07 şi cafeaua are un iz de tristeţe. Îmi îmbrăţişează sufletul şi chicoteşte. Primeşte atenţie şi este fericită. Trăiesc clipa. Clipesc. Respir. Sorb din cafea şi zâmbesc. 10 minute de linişte au trecut. Revenim la zbucium.