Hai să ne bem povestea
Cu ochii pierduţi în timp
Cu zâmbete amare în dimineţile târzii
Şi visele pierdute în nopţile albe.
Hai! Hai să ne bem povestea!
S-o ascundem în noi ca şi cum...
Nici măcar n-ar fi fost.
Să îngropăm acum trecutul
Şi tot ce-am avut.
Hai să ne bem povestea!
Încet, zâmbind în taină
Poveste amară, ca o cafea
În miez de noapte
Într-o cană cu iz de dor
Aşa cum îţi place ţie...
Poveste dulce, ca un ceai de iasomie
Într-o cană cu iz de calmitate
Cât timp îţi admir privirea caldă
Aşa cum îmi place mie.
Hai! Hai să ne bem povestea
Poveste ce ne-a despărţit
Şi ne-a făcut azi să fim
Ce suntem cu adevărat:
Doi străini ce caută alinare,
Ce-şi beau singuri minciunile şi visele
Cu melancolie în glas spunând
Uite, povestea s-a sfârşit.
Dar la final a fost mai dulce
Datorită lacrimilor fierbinţi
Irosite în nopţile pustii.
Totuşi... Ca ultime cuvinte
Hai să bem măcar...
Povestea mea.
~08.02.2014
